miercuri, 22 februarie 2017

Antoine Joseph Wiertz(22 februarie 1806 – 18 iunie 1865), pictor si sculptor romantic belgian

Antoine Wiertz – Autoportrait a l’age de 18 ans
Antoine Wiertz - Les Grecs et les Troyens se disputant le corps de Patrocle
Antoine Wiertz - The Reader of Novels
Antoine Wiertz - The Premature Burial
Antoine Wiertz - Une femme athlète
Antoine Wiertz - Singing Lesson
Antoine Wiertz - Singing Lesson
Antoine Wiertz - Half-nude in the window
Antoine Wiertz - Coquette Dress (The Devil's Mirror)
Antoine Wiertz - Coquette Dress (The Devil's Mirror)
Antoine Wiertz - Deux jeunes filles (La Belle Rosine)
Antoine Wiertz - Deux jeunes filles (La Belle Rosine)
Antoine Wiertz - Quasimodo
Antoine Wiertz - Quasimodo
Antoine Wiertz - The Young Sorceress.
Antoine Wiertz - The Young Sorceress
 Antoine Wiertz - La Faim, Folie, Crime, 1864
Antoine Wiertz - La Faim, Folie, Crime, 1864
Antoine Wiertz - Human Insatiability
Antoine Wiertz - Human Insatiability
Antoine Wiertz - The burned child
Antoine Wiertz - The burned child
 Antoine Wiertz - Civilisation in the XIX century
Antoine Wiertz - Civilisation in the XIX century
Antoine Wiertz - Education of the Virgin
Antoine Wiertz - Judgement of Christ
Antoine Wiertz - Judgement of Christ
Antoine Wiertz - Les partis selon le Christ
Antoine Wiertz - Les partis selon le Christ
 Antoine Wiertz - Slap in the face by a Belgian lady
Antoine Wiertz - Slap in the face by a Belgian lady
Antoine Wiertz - Scene from the Hell
Antoine Wiertz - Scene from the Hell
Antoine Wiertz - The visions of a guillotined head
Antoine Wiertz - The visions of a guillotined head
Antoine Wiertz - Guillotined Head
Antoine Wiertz - Guillotined Head
Antoine Wiertz - Triptychon
Antoine Wiertz - Triptychon
Antoine Wiertz - Happy times
Antoine Wiertz - Happy times
Antoine Wiertz - Young Girls
Antoine Wiertz - Young Girls
Antoine Wiertz - Market-women

Antoine Joseph Wiertz (22 februarie 1806 – 18 iunie 1865), a fost un pictor si sculptor romantic belgian. Nascut in Dinant intro familie destul de saraca, a intrat la Academia de Arta din Antwerp in 1820. Multumita protectorului sau Pierre-Joseph de Paul de Maibe, un membru al Parlamentului, regele William I al Olandei i-a acordat lui Wiertz un stipendiu anual, incepand cu 1821. Intre noiembrie 1829 si mai 1832, a locuit in Paris, unde i-a studiat pe vechii maestri la Luvru.
In 1828, Wiertz a luat parte la Grand Concours, cunoscut si sub numele de  Concours de Rome, insa a luat doar locul doi. A castigat prestigiosul Prix de Rome doar la a doua sa incercare in 1832, ceea ce i-a permis sa plece la Roma, unde a stat din mai 1834 pana in februarie 1837. La reintoarcere, s-a stabilit in Liège impreuna cu mama lui.
In perioada cand a stat in Rome, Wiertz a lucrat la prima lui lucrare importanta, "Les Grecs et les Troyens se disputant le corps de Patrocle" ("Greeks and Trojans fighting for the body of Patrocles", terminata in 1836), dupa un subiect din Iliada lui Homer. Lucrarea a fost expusa la Antwerp in 1837 si a avut succes.
La Salonul de la Paris din 1839, Wiertz a prezentat inca trei lucrari, in afara de Patrocles: "Madame Laetitia Bonaparte sur son lit de mort" ("Madame Laetitia Bonaparte on her deathbed"), "La Fable des trois souhaits—Insatiabilité humaine" ("The fable of the three wishes—Human insatiability") si "Le Christ au tombeau" ("Christ entombed"). Expuse rau si intrun loc prost iluminat, lucrarile cu care si-a facut intrarea n-au fost observate de public si au provocat sarcasmul criticilor. Aceasta a doua umilire a condus la o profunda ranchiuna fata de critici si Paris, pe care a exprimat-o intrun pamflet virulent, Bruxelles capitale, Paris province.
In 1844, Wiertz a pictat o a doua versiune a lui Patrocles pe o scara mult mai mare. Versiunea din Roma se afla acum in Museum of Walloon Art din Liège, cea din 1844, se afla in Wiertz Museum din Bruxellels.
Moartea mamei lui in 1844 a fost o puternica lovitura pentru artist. A plecat din Liège in 1845 si s-a stabilit in Bruxellels pentru mult timp. In acea perioada a pictat o confruntare a Frumusetii si Mortii (Beauty and Death, Deux jeunes filles—La Belle Rosine, 1847), care probabil a ramas cea mai cunoscuta lucrare a lui. Dupa dificile negocieri cu guvernul belgian, Wiertz a reusit sa-si realizeze visul de a-si transforma ultimul sau studio intrun muzeu pentru operele lui. Statul belgian a cumparat un teren si a inceput constructia unui urias edificiu public pentru a gazdui monumentalele lucrari ale pictorului. In schimb, Wiertz si-a donat statului belgian toate lucrarile lui, cu o clauza speciala, anume ca lucrarile vor ramane in studioul lui, atat in timpul vietii, cat si dupa moartea lui.
Wiertz a murit in studioul lui. Ramasitele lui au fost imbalsamate dupa ritualurile Egiptului antic si a fost inmormantat intrun cavou  din cimitirul  municipal din Ixelles.
Antoine Joseph Wiertz(22 februarie 1806 – 18 iunie 1865), pictor si sculptor romantic belgian

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...