sâmbătă, 10 decembrie 2016

Zinaida Serebriakova(10 decembrie 1884 – 19 septembrie 1967), pictoriță rusă(Tarani)

Zinaida Serebriakova - A peasant woman with a yoke

Zinaida Serebriakova - A peasant woman with rolls of canvas on her shoulder and in her hands

Zinaida Serebriakova - Bleaching Linen

Zinaida Serebriakova - Breton, 1934

Zinaida Serebriakova - Breton, 1935

Zinaida Serebriakova - Cassis. A peasant woman with basket, 1928

Zinaida Serebriakova - Country Girl, 1906

Zinaida Serebriakova - Country Girl, 1906

Zinaida Serebriakova - Digging trees in the garden, 1908

Zinaida Serebriakova - Farmer, spread out on canvas, 1916-1917

Zinaida Serebriakova - Harvest,1910

Zinaida Serebriakova - Hostess bistro Mon ABBE, 1934

Zinaida Serebriakova - Italian peasant woman in a vineyard, 1936

Zinaida Serebriakova - Moloduha (Maria Zhegulina), 1909

Zinaida Serebriakova - Peasant Girl

Zinaida Serebriakova - Peasant Woman sleeping

Zinaida Serebriakova - Peasant Woman with pots, 1900

Zinaida Serebriakova - Peasant Woman,1916

Zinaida Serebriakova - Peasant woman, 1916

Zinaida Serebriakova - Peasant

Zinaida Serebriakova - Portrait of a nurse.

Zinaida Serebriakova - Portrait of a Peasant I.D. Golubeva, 1914

Zinaida Serebriakova - Portrait of a Peasant Woman

Zinaida Serebriakova - Put on one's shoes farmer

Zinaida Serebriakova - The pride of the housewife, 1930

Zinaida Serebriakova - Young Breton, 1934

Zinaida Serebriakova – Harvest

Zinaida Serebriakova – Peasants

Zinaida Serebriakova – Two Peasant Girls

Zinaida Serebriakova(10 decembrie 1884 – 19 septembrie 1967), pictoriță rusă
 Zinaida Serebriakova(10 decembrie 1884 – 19 septembrie 1967), pictoriță rusă(Autoportrete)
Zinaida Serebriakova(10 decembrie 1884 – 19 septembrie 1967), pictoriță rusă(Portrete)
Zinaida Serebriakova(10 decembrie 1884 – 19 septembrie 1967), pictoriță rusă(Nuduri)
Zinaida Serebriakova(10 decembrie 1884 – 19 septembrie 1967), pictoriță rusă(Balerine)
inaida Serebriakova(10 decembrie 1884 – 19 septembrie 1967), pictoriță rusă(Maroc)
Zinaida Serebriakova(10 decembrie 1884 – 19 septembrie 1967), pictoriță rusă(Natura statica)





Zinaida Evgenievna Serebriakova (née Lanceray) (rusă: Зинаида Евгеньевна Серебрякова) (10 decembrie 1884 - 19 septembrie 1967) a fost o pictoriță rusă.
Zinaida Serebriakova s-a nascut la Neskuchnoye langa Kharkov (acum Kharkiv, Ucraina) intruna dintre cele mai bune si artistice familii din Rusia.
Apartinea de familia Benois. Bunicul ei, Nicholas Benois, a fost in arhitect faimos, presedinte al Societatii Arhitectilor si membru al Academiei Rusesti de  Stiinta. Unchiul ei, Alexandre Benois, a fost un pictor famimos, fondator al grupului de arta Mir iskusstva. Tatal ei, Yevgeny Nikolayevich Lanceray, a fost un renumit sculptor, iar mama ei, care era sora lui Alexandre Benois, was era buna la desen. Unul dintre fratii Zinaidaei, Nikolay Yevgenyevich Lanceray, a fost un arhitect talentat, iar celalalt frate, Yevgeny Yevgenyevich Lanceray, a avut un important loc in ministerul de Arta Sovietic. Si actorul si scriitorul ruso-englez  Peter Ustinov era ruda cu ea.
In 1900 Zinaida a absolvit un gimnaziu de fete si a intrat la scoala de arta fondata de  Printesa M. K. Tenisheva. A studiat cu Repin in 1901 si cu artistul portretist Braz intre 1903 si 1905. In anii 1902–1903 a stat si a studiat in Italia, iar intre 1905–1906 a studiat la Académie de la Grande Chaumière din Paris.
In 1905, Zinaida Lanceray s-a casatorit  cu varul ei primar, Boris Serebriakov, fiul surorii lui Evgenyi si si-a luat numele lui de familie. Serebriakov se pregatea sa devina inginer de cai ferate .
Inca din tinerete, Zinaida Serebriakova s-a straduit sa-si exprime dragostea fata de lume si sa arate frumusetile ei. Primele sale lucrari, "Country Girl"(1906, Russian Museum) si "Orchard in Bloom" (1908, private collection) sunt graitoare in aceasta privinta si de acuta sa dorinta de a cunoaste frumusetea pamantului rusesc si a oamenilor sai.Aceste lucrari sunt studii facute dupa natura si, desi ea era foarte tanara atunci, talentul ei extraordinar era evident.
O larga recunoastere publica a venit dupa ce a pictat autoportretul ei  "At the Dressing-Table" (1909, Tretyakov Gallery), prezentat pentru prima data la marea expozzitie a Uniunii Artistilor Rusi  din 1910.
S-a alaturat miscarii Mir iskusstva in 1911, dar a stat deoparte de ceilalti membri ai grupului datorita preferintelor sale pentru temele populare si armonia, plasticitatea si natura picturilor ei.
In 1914–1917, Zinaida Serebriakova era in culmea talentului. In acei ani a produs o serie de picturi cu teme din viata rurala ruseasca, lucrari cu tarani si sate rusesti, atat de dragi inimii sale: "Peasants" (1914–1915, Russian Museum), "Sleeping Peasant Girl" (private collection).
Cea mai importanta dintre aceste lucrari e  "Bleaching Cloth" (1917, Tretyakov Gallery), care dezvaluie talentul uimitor al  Zinaidei Serebriakova ca artist monumental. Figurile tarancilor, pictate  pe fondul cerului, au maretie si putere in virtutea orizontului jos.
Cand in 1916 Alexander Benois a primit comanda sa decoreze gara Kazan din Moscova, i-a invitat pe Yevgeny Lanceray, Boris KustodievMstislav Dobuzhinsky si Zinaida Serebriakova sa-l ajute. Serebriakova a luat tema despre Orient: India, Japonia, Turcia si Siam, reprezentate alegoric sub forma de femei frumoase.In acelasi timp a inceput sa picteze compozitii cu subiecte din mitologia clasica, dar aceste lucrari au ramas neterminate.

Cand a izbucnit Marea Revolutie din Octombrie 1917, Serebriakova se afla pe domeniul familiei sale din  Neskuchnoye, iar viata ei s-a schimbat brusc. In 1919 sotul ei Boris a murit de tifos pe care l-a contractat in inchisorile bolsevice. A ramas fara nici un venit si raspundea de cei patru copii ai sai si de mama bolnava.Toate rezervele  de la Neskuchnoye au fost pradate, iar familia suferea de foame. A trebuit sa renunte la pictura in favoarea unor tehnici mai putin costisitoare;carbunele si creionul. Aceasta a fost perioada cand a pictat cea mai tragica dintre lucrarile ei, "House of Cards", care-i descrie pe cei patru copii orfani ai sai.
Artista nu a vrut sa treaca la stilul futurist popular din acea perioada, nici n-a vrut sa picteze portrete pentru comisari, insa si-a gasit ceva de lucru la Muzeul de Arheologie Kharkov, unde a facut cateva desene in creion pentru expozitii. In decembrie 1920 s-a mutat in apartamentul bunicului sau din Petrograd. Dupa Marea Revolutie din Octombrie 1917, locatarii din apartamentele privateau fost fortati sa le imaprta cu altii, dar Serebriakova a fost norocoasa - ea a fost repartizata cu artistii de la Teatrul de Arta din Moscova. Prin urmare, lucrarile Serebriakovei din acea perioada s-au concentrat asupra vietii din teatru. Tot in acea perioada, fiica Serebriakovei, Tatiana, a intat la academia de balet, iar Serebriakova a creat o serie de  pastele cu Teatrul Mariinsky.
In toamna lui 1924, Serebriakova a plecat la Paris, deoarece primise o comanda pentru o mare pictura murala decorativa. Dupa ce a terminat lucrarea, artista a intentionat sa se intoarca In Uniunea Sovietica, unde au ramas mama sa si cei patru copii ai sai. Cu toate acestea, ea nu a fost in stare sa se reintoarca, insa a putut sa-i aduca la Paris in 1926 si respectiv 1928, pe cei doi copii mai mici ai sai, Alexandre si Catherine, insa nu a putut face acelasi lucru pentru ceilalti doi copii, Evgenyi si Tatiana, pe care nu i-a putut vedea timp de mai multi ani.
In 1928 and 1930, Zinaida a calatorit in Africa, visitind Morocul. Ea a fost fascinata de peisajele din nordul Africii si a pictat muntii Atlas, precum si femei arabe si africane in haine ale etniilor respective.De asemenea a pictat un ciclu dedicat pescarilor bretoni.
In 1947, Serebriakova a primit cetatenia franceza,  in sfarsit, dar numai dupa actiunea de destalinizare a lui Hrușciov care i-a permis sa reia contactul cu  familia ei din Uniunea Sovietica. In 1960, dupa 36 ani de separare fortata, fiica ei mai mare, Tatiana (Tata), a avut permisiunea sa o viziteze.In acea perioada, Tatiana lucra ca artista, pictand decoruri pentru Teatrul de Arta din Moscova.
Lucrarile Zinaidei Serebriakova  au fost expuse in cele din urma in Uniunea Sovietrica in anul 1966, la Moscova, Leningrad si Kiev. Albumele ei au fost vandute cu milioanele , ea fiind comparata cu  Botticelli si Renoir. Desi a trimis aproximativ 200 dintre lucrarile ei pentru a fi prezentate in Uniunea Sovietica, cea mai mare parte a lucrarilor sale au ramas in Franta.
Zinaida Serebriakova a murit la Paris pe 19 septembrie 1967, la varsta de 82 dea ani.A fost inmormantata in Paris, la cimitirul rusesc de la Sainte-Geneviève-des-Bois.
Zinaida Serebriakova(10 decembrie 1884 – 19 septembrie 1967), pictoriță rusă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...